OCTOGONUL.MyForum.ro

APOSTOL · SENIOR Data inscrierii: 13/Iul/2005 Mesaje: 264

Sugestopedia, metoda holistica de superînvatare

Sugestopedia este:
- Un mod uºor, rapid ºi nestresant de a învãþa, care stimuleazã rezervele intelectuale (mobilizînd pînã la 90% din potenþialul creierului) ºi dezvoltã abilitãtile mintale, în primul rînd capacitatea memorãrii semifotografice.
- O metodã holisticã ce valorificã somaticul ºi psihicul; conºtientul ºi inconºtientul; emisfera cerebralã dreaptã ºi cea stîngã; factorul raþional ºi cel emoþional.
- O metodã în care oferta de informaþie, intonaþia, muzica, respiraþia ºi ritmurile organice sînt sincronizate astfel încît constientul se racordeazã la inconstient, accedînd la banca lui de date.
- O metodã utilã pentru indiferent ce vîrstã, grad intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza în cadru instituþional sau acasã, pe cont propriu.

Sugestopedia o metoda prin care inveþi uºor ºi uiþi greu...
Sugestopedia ca metodã de învãþare foarte de rapidã si temeinicã a fost elaboratã de medicul ºi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, în Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experienþe debutînd în 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informaþii statice ºi descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din absolut orice domeniu. In zeci de ºcoli de masã din Bulgaria elevii învaþã în numai douã luni materia unui an ºcolar, clasele realizînd spectaculoase "accelerãri ale studiilor". In fosta Uniune Sovieticã centrele de sugestopedie sînt un fapt curent: programele de învãþare a limbilor strãine, care folosesc în deosebit manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor ºi profesor, sînt parcurse în trei luni, patru ore pe zi, timp în care cursanþii asimileazã 6 000 unitãti lexicale ºi structuri lingvistice, ceea ce reprezintã dublul fondului activ al unei limbi.

În 1969, ziarul Pravda afirma cã "este posibilã învãþarea unei limbi strãine într-o lunã". Un savant japonez anunþa cã "Am învãþat engleza în 7 zile; franceza în 15". Însuºi Lozanov raporteazã cã unii subiecþi pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (sã nu uitãm cã fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienþa învãþãrii crescînd de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de duratã de peste 90%, cifrã pe care o susþin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este în proporþie de 88% dupã 6 luni ºi 57% dupã 22 luni. Or, dupã o învãþare obiºnuitã, lucrurile stau cu totul alt fel: dupã 6 luni persoana reþine 60% din tezele principale, 36% din unitãtile logice ºi 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregãtit pentru examene sã se prezinte la apel doar 20% dupã numai 15 luni!

Sugestopedia în lume
Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale, prin excelenþã ºtiinþificã, materialistã ºi pozitivistã, spre filozofia ºi experienþa orientalã traditionalã. Dincolo de amatorismul profanilor atraºi de senzaþional sau cãpãtuialã, tot mai mulþi oameni de stiintã au cunozitatea sã verifice intuitiile anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros comandate sau sã le confrunte cu teorii stiintifice deja validate, dupã care le încorporeazã în propriile constructe. Aºa se face cã în ultimii 30 de ani au proliferat în lume deosebite metode de superînvãþare ºi hipermnezie, hrãnite din surse relativ comune ºi bazîndu-se pe principii similare, dacã nu identice. Actualmente, sugestopedia ºi diferite sisteme derivate se practicã pretutindeni: în tãrile fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeazã în diferite centre specializate, în universitãþi (numai în Universitatea din Novosibirsk ea este folositã anual de 10 000 de studenþi), în Institutul Pedagogic de Limbi Strãine din Moscova, în armatã sau de cãtre publicul larg (Studioul "Mosfilm" a creat chiar un film didactic).

Dar harta sugestopediei este mult mai vastã: în SUA existã institute si fundatii speciale, conferinþe anuale (continuînd traditia deschisã de întâia Conferinþã intemaþionalã de sugestopedie, Varna, 1971), publicaþii ºi acþiuni de diseminare a metodei în învãtãmînt, afaceri, armatã, public.

Inspirate de întocmai de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie / învãþare acceleratã / învãþare rapidã / superînvãþare / educaþie holistica / metodã Lozanov mai pot fi identificaþi în pedagogia autogenicã a lui Friedrich Doncet (Germania), în metoda lui Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franþa), în sistemul lui Jacques de Coulon (Elveþia) sau chiar în programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971).

Fosta URSS exporta metoda în Africa; Ungaria si R.D. Germanã cunosteau cândva de revoluþie o sugestopedie relativ autenticã, iar Canada înregistrase iniþial un esec rãsunã tor în urma aplicãrii unei formule "dupã ureche" de sugestopedie. În România, sugestopedia, pe care o aplicã o lume întreagã, este practic necunoscutã.

Sursele sugestopediei
Sugestopedia distileazã elemente din raja yoga, muzicã, învãþare în somn, achiziþii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnozã, autogenie, parapsihologie, dramã.
Gh. Lozanov a studiat yoga mintalã (rajas în India ºi a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul în concentrare, vizualizare, hipermnezie foto graficã si tehnica respiraþiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditaþie). Parapsihologia a fost aprofundatã de Lozanov prin studierea în laborator a facultãtilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, "resursa naþionalã" a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar în satul acesteia. Aici i-a studiat capacitãþile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost cã informatiile privind trecutul si viitorul individului sînt preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; cã inconstientul reþine o cantitate enormã de informaþie, provenitã chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinþe.

De altminteri, neurochirurgia actualã a demonstrat, prin operaþiile fãcute de dr. Wilder Penfield din Montreal, cã orice experienþã se înregistreazã în creier sub formã de pattern care persistã decenii întregi sau o viaþã. Lozanov merge mai departe, considerînd cã omul înregistreazã permanent si altfel de informaþii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste percepþii, considerã el, îsi au rolul lor în reactualizare.

O descoperire prin serendipitate (din întîmplare) îi relevã lui Lozanov secretul învãtãrii în somn: autosugestia. Douã grupuri de studenti veniserã sã-si consolideze cunostinþele prin învãþarea în somn. Lozanov a observat cã membrii unuia din cele douã grupuri sforãie, semn cã intraserã în somnul profund, si a scos magnetofonul din prizã. A doua zi ambele grupuri au performat la fel.
Simpla sugestie cã vor învãþa mai bine le-a fost suficientã si celor care dormiserã normal, fãrã învãþare în somn.

Muzica este indispensabilã în sedinta de sugestopedie. si nu orice muzicã, ci doar anumite compoziþii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au mãsura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 bãtãi pe minut). Ritmurile organismului se racordeazã la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitãrii unei mantre; pulsul scade cu 5 unitãti tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecvenþa undelor cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de destindere fizicã însoþitã de lãrgirea si acutizarea conºtienþei. Cimatica, noua stiinþã fundatã de dr. Hans Jerry, care studiazã efectul muzicii asupra lumii însufleþite si neînsufletite, se întîlneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), dupã care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul în univers este în dispoziție de vibraþie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substanþe, culori si note muzicale sã rezoneze. Dovezile experimentale sînt concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor în chimie, sã exclame uimit:"... descoperim cã universul nu este compus din materie, ci din muzicã".